„Pentru locuitorii oraşului de la Dunăre, istoricul moment de la 24 ianuarie 1859 are o semnificaţie aparte, întrucât la momentul alegerii sale ca domnitor, Cuza era pârcălab de Galaţi şi locuia pe strada care astăzi îi poartă numele. Mai mult, Unirea Principatelor Române a fost plămădită la 30 km de Galaţi, în localitatea Costache Negri, numită în acea vreme Mânjina, Aici, marii oameni de cultură şi paşoptişti, între care, Costache Negri, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Ion Ghica, puneau la cale realizarea acestui ideal al unităţii, efortul lor concretizându-se la data de 24 ianuarie 1859.
În ziua în care s-au împlinit 161 de ani de la istoricul moment al Unirii Principatelor Române, Arhiepiscopia Dunării de Jos şi alte instituţii de cultură din eparhie au organizat multiple manifestări pastoral-liturgice şi cultural-artistice în parohiile Arhiepiscopiei Dunării de Jos. Astfel, după Sfânta Liturghie şi slujba Sfântului Maslu, de la ora 10.00, în Catedrala Arhiepiscopală, a fost oficiată slujba de Te Deum ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru realizarea acestui act fundamental din istoria noastră naţională, la care Biserica Ortodoxă Română a contribuit în mod semnificativ.
Începând cu ora 12.00, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit slujba de Te Deum la biserica „Vovidenia” din municipiul Galaţi, care era frecventată de familia Cuza în urmă cu mai bine de 150 de ani şi unde a fost înmormântată mama domnitorului. La slujbă au participat reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, oameni de cultură şi numeroşi credincioşi de toate vârstele din municipiul Galaţi. Acestora li s-au adăugat elevi de la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin“, de la Şcolile Gimnaziale nr. 25 şi nr. 26, de la Palatul Copiilor, precum şi copii de la Grădiniţa ”Elena Doamna” din municipiul Galaţi, care au susţinut un program cultural-artistic dedicat acestei zile. După slujbă a fost săvârşită o procesiune în jurul bisericii până la mormântul mamei domnitorului, Sultana Cuza, unde a fost oficiată slujba parastasului pentru cei care au contribuit la înfăptuirea Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859″, transmite Arhiepiscopia Dunării de Jos.
De la ora 13.00, la statuia lui Alexandru Ioan Cuza, situată în imediata apropiere a Muzeului Istoriei, Culturii şi Spiritulităţii Creştine de la Dunărea de Jos, sute de gălăţeni cu steaguri tricolore au asistat la scurtele alocuţiuni ale oficialităţilor, urmate de depuneri de coroane.
Cu această ocazie, primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu a declarat „pe 24 ianuarie 1859 românii din Moldova și Țara Românească au spus într-un glas că vor unire. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei și al Țării Românești a fost momentul în care naţiunea noastră a pornit pe drumul unității și al demnității. Sărbătorim în fiecare an această zi istorică la statuia domnitorului din orașul nostru”.
După discursuri a urmat cel mai aşteptat moment – Hora Unirii, la care au participat toţi cei prezenţi. În zona de acces către statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în semn de respect şi de recunoştinţă pentru făuritorii Unirii, tineri din cadrul Ligii Studenţilor din Galaţi au desfăşurat un tricolor de mari dimensiuni. Tot astăzi, pentru a sărbători împlinirea a 161 de ani de la Mica Unire, zeci de gălăţeni dar şi brăileni au parcurs, în alergare, pe o distanţă de 21 de km, porţiunea cuprinsă între ieşirea din oraş, spre Giurgiuleşti şi graniţa României cu Republica Moldova. Acolo, toţi participanţii s-au pris în Hora Unirii, după care alergătorii au parcurs distanţa înapoi, până în municipiul Galaţi. Este cel de-al şaselea an în care ziua de 24 ianuarie se sărbătoreşte astfel, organizator fiind gălăţeanul Marius Buricea. Şi tot astăzi, un alt gălăţean cunoscut pentru cursele sportive şi caritabile pe care le organizează, Laurenţiu Cobzaru, a alergat, până la Focşani, startul fiind luat, puţin după miezul nopţii, de la Brăila, din oraşul vecin provenind şi alţi participanţi la acest maraton.
