Reacția patronatelor. Noul Program de Guvernare are și măsuri pro-IMM, dar și măsuri care pun presiune pe IMM-uri

0
871
Marian Filimon, președintele CNPIMMR Galați

Consiliul Național a Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) consideră că în noul Programul de Guvernare, asumat de Guvernul condus de Mihai Tudose, sunt și măsuri în avantajul IMM-urilor, dar și măsuri care cresc presiunea asupra mediului de afaceri.

Înlocuirea impozitului pe profit cu cel pe cifra de afaceri creează discrepanțe concurențiale

Într-un comunicat dat publicității de președintele filialei din Galați a CNIPMMR, Marian Filimon, se spune că în privința înlocuirii impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, reprezentanții organizației patronale consideră că impozitul pe cifra de afaceri va genera dificultăţi majore pentru întreprinderile noi şi pentru cele care investesc, blocând înființarea și dezvoltarea societăților comerciale. De asemenea, aplicarea unei cote diferenţiale de impozit pe cifra de afaceri, ce se va regăsi în preţurile produsului final, poate crea discrepanţe concurenţiale importante, comparativ cu producătorii din celelalte state membre ale Uniunii Europene, afectând direct volumul exporturilor.

Înlocuirea cotei unice cu impozitul pe venit global crește birocrația

O altă măsură, înlocuirea cotei unice de impozitare a veniturilor cu impozitul pe venitul global, dublat de depunerea declaratiilor de patrimoniu, nemulțumește mediul de afaceri deoarece impozitul pe venitul global (care înlocuiește impozitul pe gospodărie din anteriorul Program de Guvernare) și declarațiile de patrimoniu vor reprezenta o sarcina administrativă suplimentară imensă pentru contribuabili, rezultată din completarea și înregistrarea declarațiilor, dar și din plata impozitului, recunoscându-se explicit în noul Program de Guvernare că abia “în România anului 2020 timpul alocat de contribuabili interacționării cu instituțiile statului, dar și de cetățeni în general, se va reduce”, dar și o creștere semnificativă a cheltuielilor birocratice și administrative publice, respectiv cheltuieli materiale și de personal rezultate din înregistrarea declarațiilor, stabilirea impozitului, evidenţă, încasare plată/compensare, control etc.

Creșterea consistentă a salariului minim pune presiune pe IMM-uri

CNIPMMR consideră că va pune o mare presiune pe IMM-uri și grila de creștere a nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, care va fi de 2.000 lei în 2018, de 2.200 lei în 2019 și 2.400 lei în 2020, pentru cei cu studii superioare salariul minim urmând să fie de 2.300 lei în 2018, 2.640 lei în 2019 și de 3.000 lei în 2020.

„Creşterea salariului minim având implicaţii multiple la nivel macroeconomic, este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creșterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, salariul minim vizând toți angajatorii, inclusiv cei din sate și din zonele defavorizate din România. Creşterile salariale nu trebuie decise pentru scopuri politice, ci pe bază de analize a multiplelor implicații la nivel macroeconomic și fundamentări obiective, pentru a asigura optimizarea funcţionării economiei şi a pieţei muncii, numai după ample negocieri între partenerii sociali, în scopul ajungerii la un consens între aceștia”, se spune în comunicatul CNIPMMR.

Măsuri pentru consolidarea IMM-urilor

Reprezentanții patronatelor consideră remarcabil faptul că în capitolul “Politici publice pentru IMM” din noul Program de Guvernare sunt prevăzute 12 măsuri cae sunt menite să consolideze IMM-urile:

  1. Înfiinţarea Ministerului Antreprenoriatului şi IMM-urilor (durata: 2017);
  2. Înfiinţarea de Agenţii Regionale de Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului (durata: 2017);
  3. .Adoptarea legii Parteneriatului Public Privat cel tarziu la 1 octombrie 2017;
  4. Schemă de ajutor de stat pentru start-up-uri: Romania Start-up Nation, pe perioada: 2017-2020, 10.000 start up-uri anual;
  5. Strategic Invest Romania – Program de ajutor de stat pentru sustinerea investitiilor strategice ale antreprenorilor autohtoni, pe perioada: 2017-2019;
  6. Crearea Programului National de Dezvoltare a Antreprenoriatului – PNDA, pe perioada: 2017-2020.
  7. Program pentru sprijinirea internaţionalizării, pe perioada: 2017-2020;
  8. Înfiinţarea liceelor de antreprenoriat, 2017;
  9. Programul România Profesională
  10. Crearea de site-uri institutionale: entrepreneurs.gov.ro, imm.gov.ro (2017)
  11. Adoptarea Legii Lobby-ului;
  12. Restartarea mediului de afaceri.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.