În cursul lunii februarie, eurodeputatul Dan Nica, alături de eurodeputatul Rovana Plumb, au redactat o scrisoare adresată Preşedintelui Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, prin care atrăgeau atenţia asupra „serioaselor derapaje ale democraţiei, ce au loc acum în Romania, mai precis a seriei de modificări structurale desfăşurate de actuala guvernare, privind legislaţia electorală , modificări ce vin în contradicţie cu standardele europene de bune practici în probleme electorale.
Preşedintele Comisiei Europene a răspuns acestui demers: ,,Comisia de la Veneția a Consiliului Europei recomandă în Codul său de Bune Practici în Materie Electorală ca elementele fundamentale ale legilor electorale, în mod special procedura sistemului electoral, să nu poată fi obiectul unor amendamente cu mai puțin de un an înaintea unei alegeri”.
În continuare, textele celor două scrisori.
Bruxelles, 4 februarie 2020
În atenția d-nei Ursula von der Leyen
Președintele Comisiei Europene
Stimată d-nă președinte Von der Leyen,
Vă scriem în privința serioaselor derapaje ale democrației ce au loc acum în România, mai precis, a seriei de modificări structurale desfășurate de actuala guvernare la legislația electorală, modificări ce vin în contradicție cu standardele europene de bune practici în problemele electorale.
Aceste încercări sunt în mod manifest împotriva a două decizii anterioare ale Cusrții Constituționale a României, conform cărora nici o schimbare structurală a legislației electorale nu ar trebui efectuată cu cel puțin șase luni înainte de data la care au loc alegerile.
Mai mult, în același spirit, Comisia de la Veneția și-a exprimat opiniile în ”Codul de Bune Practici în Materie Electorală” în sensul că orice schimbare structurală a sistemului electoral afecteaza direct stabilitatea legilor electorale și împiedică asigurarea unor condiții favorabile competiției electorale. Conform Comisiei d ela Veneția astfel de modificări nu ar trebui să aibă cu mai puțin de un an înaintea alegerilor planificate.
Contrar acestor considerații legislative, Guvernul României a decis să introducă aceste schimbări prin asumarea răspunderii guvernamentale, în acest mod trecând peste desbaterea publică și parlamentară ca și peste posibilitatea de a amenda legea, o etapă importantă pentru o democrație, statul de drept și viitorul României. Astfel de procedură, conform cazuisticii Curții Constituționale a României, ar trebui folosită doar în situații care cer urgență legislativă și nu atunci când se reglementează elementele și principiile fundamentale ale sistemului electoral, mai mult, aceasta procedură fiind și declarată neconstituțională în asemenea cazuri.
În orice caz, acesta nu este singurul domeniu penru care Guvernul a decis să facă uz de procedura asumării răspunderii. Printre alte domenii incluse în zisa procedura mai sunt legea bugetului național, câteva legi ale justiției (ex. extinderea termenelor prevăzute în Legile Justiției privind pensionarea anticipată a magistraților, trecerea de la completele de 2 la completele de 3 și extinderea termenului de intrare în vigoare de la doi la patru ani a legislației privind vârsta minimă cerută pentru a intra în magistratură), legea privind excluderea transportului județean din sfera serviciilor publice.
În acest context, Curtea Constituțională a României a decis în unanimitate pe data de 30 ianuarie 2020 că două din cele șase procese legislative guvernamentale (enumerate mai sus), lansate prin procedura de asumare a răspunderii sunt neconstituționale, nerespectând criteriile de constituționalitate.
Privind chestiunile enumerate, vă sesizăm în calitate de Președinte al Comisiei Europene, de garant al Tratatelor și al valorilor și principiilor fundamentale europene, să exprimați punctul de vedere al Comisiei în privința măsurilor luate și a procedurilor folosite. În final, vă rugăm, doamnă președinte Von der Leyen, să asigurați împreună cu comisarii responsabili Vera Jurova și Didier Reynders luarea măsurilor corespunzătoare privind recentele evoluții având în vedere respectarea statului de drept în România.
Vă mulțumim anticipat pentru răspunsul dvs.
Cu stimă,
Dan Nica – Șeful Delegației Române S&D
Rovana Plumb – Vice-președinte al Grupului S&D
În numele delegației social-democraților români din Parlamentul European.
COMISIA EUROPEANA
Ursula von der Lyen – Președinte
Onorați membri,
În scrisoarea dvs. din 4 februarie, vă exprimați îngrijorarea privind modificările ce au loc în România, în mod special în ceea ce privește legislația electorală și legile justiției.
Democrația și statul de drept sunt valori fundamentale ale Uniunii Europene. În lumina acestui aspect, un nou efort pentru democrație și întărirea statului de drept în Uniune sunt priorități cheie ale mandatului meu. Uniunea Europeană ca o comunitate de legi este punctul central al viziunii mele privind o Uniune a egalității, corectitudinii si justiției sociale.
În apărarea democrațiilor noastre, este esențial ca alegerile să fie protejate în toate statele membre. În această privință, autoritățile administrative si judiciare trebuie să asigure conformitatea cu orice legislație UE aplicabilă și cu standardele relevante. De remarcat că Comisia de la Veneția a Consiliului Europei recomandă în Codul său de Bune Practici în Materie Electorală ca elementele fundamentale ale legilor electorale, în mod special procedura sistemului electoral, calitatea de membrii a comisiilor electorale și creionarea limitelor de constituire, să nu poată fi obiectul unor amendamente cu mai puțin de un an înaintea unei alegeri sau să fie înscrise în constituție sau la un nivel mai înalt decât o lege obișnuită.
În legătură cu situația din Romania, între noiembrie 2018 și mai 2019, Comisia a exprimat în mod repetat îngrijorări privind statul de drept, inclusiv în legătură cu procesul legislativ. Un element important al acestui proces este încurajarea funcționării sistemului național de echilibru al puterilor. Cu privire la acest caz particular pe care îl menționați în scrisoarea dvs., se pare că sistemul național de echilibru al puterilor, în mod special instituțiile din domeniile constituțional și legislativ, au adresat îngrijorări.
Comisia continuă să monitorizeze progresul României în reforma justiției și lupta împotriva corupției sub Mecanismul de Cooperare și Verificare. Sunt reasigurată de angajamentul României de a repune pe calea cea bună procesul de reformă și de a îndeplini rapid recomandările transmise de Comisie, în așa fel încât parcursul spre închiderea Mecanismului de Cooperare și Verificare să poată fi reluat.
I-am încredințat Vice-Președintelui Jurova și Comisarului Reynders misiunea de a continua să lucreze îndeaproape cu România prin cooperare și ajutor pentru abordarea problemelor cu statul de drept din țară.
Cu stima,
Ursula von der Leyen
