La Galaţi s-a deschis, în această dimineaţă, cea de-a VII-a a Concursului național studenţesc ECOTROPHELIA România 2018, la care participă 16 echipe de studenţi din de la cursuri de licență şi master din centrele universitare: Galați, București, Târgoviște, Sibiu, Cluj-Napoca, Oradea, Suceava, Iași și Miercurea Ciuc. Concursul este singura competiție studențească europeană pentru inventarea şi prezentarea de produse alimentare sănătoase, care, ulterior, pot ajunge pe pieţele alimentare din UE.
În consecinţă, fiecare echipă concurentă şi-a prezentat produsul în faţa unui juriu, prezentarea fiind făcută în limba engleză – acesta fiind doar unul din cele zece criterii de performanţă pe care a trebuit să îi atingă concurenţii. “Nu este suficient să ai o idee bună, ci trebuie să ştii cum să o vinzi, cum să o prezinţi, trebuie luate în calcul toate provocările existente în piaţa reală de producţie alimentară, provocări pe care nici producătorii nu le depăşesc uşor”, a spus Cătălin Bilbie, preşedinte al comisiei de jurizare a produselor alimentare prezentate de studenţi. “În prezent sunt în jur de 13 produse alimentare premiate la diverse ediţii ale Ecotrophelia, produse care deja sunt în vânzare în state precum Franţa, Germania sau Italia”, a mai adăugat Cătălin Bilbie.
Din păcate însă, din cele 13 produse studenţeşti care se află acum pe rafturile magazinelor din UE nu se regăseşte nici un produs românesc şi nu din pricină că studenţii români nu ar avea idei. Dovadă – varietatea de produse alimentare bio şi dietetice prezentate la această ediţie a Ecotrophelia – îngheţată fără zahăr, pe bază doar de fructe şi legume (Universitatea Suceava) sau îngheţată produsă din zer (Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi), rahat cu mărar şi busuioc (universitatea din Sibiu), prăjitură cu brânză, cu blat din borş de putină (Universitatea din Suceava), pâine cu afine şi ulei de dovleac (Universitatea din Oradea) sau hamburger cu trufe şi chiflă obţinută din borhot (Universitatea Cluj-Napoca) iar lista ar putea continua. Deşi produsele respectă criteriile impuse de Ecotrophelia, adică sunt bio, sunt sănătoase şi chiar se înscriu în tendinţa mondială de stopare a risipei alimentare (prin folosirea de produse alimentare secundare, precum zerul, borhotul, borşul sau şrotul), alimentele inventate de studenţii români nu sunt foarte căutate de producătorii autohtoni. Şi asta, deoarece încă producătorii români caută produse ieftine care să le aducă un venit rapid, în timp ce produsele bio, sănătoase, spre care se îndreaptă tot mai mulţi cumpărători presupun şi investiţii mai mari. „De altfel, în Franţa există de vreo patruzeci de ani programe guvernamnetale de susţinere a producţiei aşa numită manufacturieră, de mică producţie, în ferme, unde totul este bio, unde există controlul trasabilităţii produsului alimentar, căci trasabilitatea dă credibilitate produsului. Şi ăn România sunt programe, în special susţinute de Ministerul Agriculturii, care oferă subvenţii pentru culturi bio, dar cred că ar trebui să se implice în primul rând Ministerul Sănătăţii, căci, decât să aloce bani pe programe de tratamente ale diverselor afecţiuni, ar putea aloca bani în programe de obţinere de produse alimentare sănătoase”, a spus Felicia Dima, cadru universitar la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi şi totodată reprezentant al Asociaţiei Specialiştilor de Industrie Alimentară din România.
