Premieră în administraţie: Ziua Instituţiei Prefectului

0
866

Pentru prima dată, în acest an, pe 2 aprilie, va fi sărbătorită Ziua Instituţiei Prefectului. Această zi a fost instituită prin Legea nr. 348/2018 și constituie un prilej important de „recunoaștere a rolului și meritelor pe care Instituția Prefectului le-a avut de-a lungul timpului la dezvoltarea țării din punct de vedere economic, cultural și social”, cum spune legiuitorul.

Cu acest prilej, Instituția Prefectului – județul Galați organizează o serie de manifestări, fiind invitați la eveniment colaboratorii instituției, precum și foștii prefecți (după 1990) sau urmași ai acelora care nu mai sunt printre noi.

Oaspeții vor fi întâmpinați pe esplanada Prefecturii, la ora 12.00, iar ceremonia oficială va avea loc în holul mare de la parter și va include alocuțiuni și înmânarea plachetelor aniversare, fiind urmată de recitalul ansamblului vocal-instrumental Kalofonis și vernisarea a două expoziții: expoziția foto-documentară „Pârcălabi și prefecți. O istorie a Instituției Prefectului – județul Galați”, realizată de Muzeul Județean de Istorie „Paul Păltânea” și Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” (în holul de la parter) și expoziția foto-documentară „1906 – Mărturii. Biserici din Galați cu prilejul anului jubiliar”, realizată de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine (în holul de la etaj). Sala mare va găzdui apoi un scurt documentar cu tema „Ion Mincu și Palatul Administrativ”, realizat de Direcția Județeană pentru Cultură.

2 aprilie va fi și Ziua porților deschise gălățenilor care doresc să viziteze Prefectura, între orele 14.00 și 18.00.

Activitățile dedicate acestei zile sunt organizate cu sprijinul următoarelor instituții: Consiliul Județean Galați, Primăria Municipiului Galați, Arhiepiscopia Dunării de Jos, Muzeul Județean de Istorie „Paul Păltânea”, Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, Biblioteca Județeană „V. A. Urechia”, Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” și Direcția Județeană pentru Cultură.

Programul manifestărilor:

Esplanada Prefecturii

Ora 12.00 – Întâmpinare oaspeți

Prefectura (Hol parter)

Ora 12.10 – Ceremonia de deschidere a manifestărilor

  • Alocuțiuni
  • Înmânarea plachetelor aniversare

Ora 13.00 – Recital Kalofonis

Ora 13.15 – Vernisaj expoziție Muzeul de Istorie „Paul Păltânea” (parter)

  • Vernisaj expoziție Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității

Creștine (etaj)

Prefectura (Sala Mare)

Ora 13.30 – Scurt documentar „Ion Mincu și Palatul Administrativ”.

Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”

Ora 19.00 – Concert vocal-simfonic aniversar „Vocile Dunării”.

În decursul istoriei, domnitorii, principii, regii, iar mai apoi guvernele au atribuit un rol important atât instituţiei, cât şi reprezentantului propriu din teritoriu. Instituţia Prefectului de astăzi reprezintă rezultatul a numeroase transformări și reforme. În perioada medievală, responsabilităţile administrative, judecătoreşti şi militare ale unui „ţinut” din Moldova erau atribute pârcălabilor, staroştilor, marelui vătaf de ţinut, căpitanului de ţinut sau ispravnicilor de ţinut, denumiri purtate în diferite secole. După Pacea de la Adrianopol (1829) a fost elaborat Regulamentul Organic pentru Moldova (1 ianuarie 1832), considerat prima Constituţie a statului modern Moldova. Conform acestui act normativ, Principatul Moldovei a fost împărţit administrativ-teritorial în 13 ţinuturi, fiecare ţinut condus de un ispravnic administrativ, ales pe o perioadă de trei ani.

Pentru prima oară instituţia prefectului apare în România o dată cu adoptarea Legii comunale din 1 aprilie 1864 şi a Legii pentru înfiinţarea Consiliilor judeţene din 2 aprilie 1864, în care prefectul era „cap al administraţiunei judeţene, (care) dirigă toate lucrările acestei administraţiuni şi execută hotărârile consiliului judeţean”. El reprezenta guvernul în judeţ, fiind numit în funcţie prin decret al domnitorului. Funcţia de prefect al judeţului rămâne şi în perioada regimului monarhic autoritar al lui Carol al II-lea (1938-1940), când România a fost împărţită în 10 ţinuturi, Ţinutul Dunării sau Ţinutul Dunării de Jos (format din 10 judeţe) cu reşedinţa la Galaţi fiind condus de un resident regal numit pe şase ani.

În anul 1949, prefecturile au fost desfiinţate şi înlocuite de Comitete provizorii judeţene, pentru ca în anul 1950, odată cu reîmpărţirea teritorial-administrativă a României în regiuni, locul prefectului să fie luat de primul secretar PMP şi apoi PCR al regiunii. În anul 1968, România revine la împărţirea administrativ-teritorială veche, pe judeţe.

După Revoluţia din decembrie 1989, prin Legea nr. 5/1990 privind administrarea judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor, apare instituţia prefectului, fără a fi o instituţie juridică distinctă. Acest lucru se realizează în temeiul Legii nr. 69/1991, Legea Administraţiei Publice Locale, prin care prefectul este reprezentantul Guvernului la nivel local, numit, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin decizie a prim-ministrului României.

Activitatea Instituției Prefectului este reglementată astăzi prin Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Hotărârea de Guvern nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004, cu modificările ulterioare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.