Insula din mijlocul Dunării , apărută din cauza secetei, întârzie bacurile

0
946

117 cm măsura marți  Dunărea, la Galaţi, iar debitul la intrarea în ţară era de 2900 m3/s, sub media multianuală a lunii iulie,  de 5350 m3/s.  Efectele secetei care au dus la înregistrarea acestor valori sunt mai mult decât evidente , mai ales în ceea ce priveşte trecerea cu bacul de la Galaţi spre localitatea tulceană I.C. Brătianu.   Scăderea adâncimii Dunării combinată cu aluviunile aduse de Siret au scos iar la suprafaţă , aproape cu totul, insula din mijlocul Dunării, dintre malul gălăţean şi cel tulcean. Acum este clar evidentă , este din ce în ce mai mare spun cei care trec frecvent prin zonă, iar sute de păsări şi-au găsit acolo  un loc. Pentru cei care trec ocazional cu bacaul priveliştea poate fi una extreme de interesantă . Numai că şi acest cadou scos din apele  Dunării are efectul lui negative asupra circulaţiei pe fluviu. Bacurile ocolesc pentru a nu intra pe nisip şi aşa se face că timpul alocat unei traversări se şi dublează. Din păcate navigatorii nu o altă şansă . stau cu ochii pe instrumentele de la bord şi traversează cu grijă fluviul. ,, A ieşit iar la vedere insula. Este mai amre decît anul trecut. De fapt ce se vede este vârful aisbergului, ea se prelungeşte spre Trecere Bac . De aceea trebuie să ocolim iar asta ne întârzie şi pe noi şi mai ales pasagerii “, spunea Cezat Patrichi, cpt. navă  Navrom Galaţi.Mulţi pasageri admiră insula în timp ce trec cu bacul , este vorba aici de aceia care trec rar sau doar odată pe an în drum spre mare. Pentru localnicii tulceni şi gălăţeni care fac naveta  insula nu este motiv de bucurie. Oamenii sunt nemulţumiţi că mereu, vara, apare insula, mai mare de la an la an şi ei întârzie pe drum deoarece bacul trebuie să facă un ocol pentru o călătorie în siguranţă. Administraţia Fluvială a Dunării de Jos nu prea are ce să facă legat de apariţia insulei. ,, Nu este în şenalul navigabil deci nu crează probleme. Ar fi inutil să o dragăm deoarece  chetuiala ar fi mare dar cum şenalul este mare nu s-ar obţine rezultate pe termen lung. În plus acum am strica şi ecosistem apărut pe insulă, aţi văzut câte păsări sunt acolo ”, a declarat Dorian Dumitru, director Căi Navigabile AFDJ Galaţi. Deja în alte patru puncte ale fluviului AFDJ execută lucrări de dragare iar navigatorii au primit avize legate de scăderea debitului şi a adâncimii fluviului.

DISTRIBUITI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

eighteen − six =