Astăzi, la Galați a avut loc deschiderea reuniunii aniversare dedicate aniversării a 25- de ani de la înființarea Clubului Internaţional al Mării Negre (International Black Sea Club – IBSC), precum şi Conferinţei organizate de către Asociaţia TEHNOPOL „Ştiinţă şi Cercetare la malul Dunării”, aflată la a treia ediţie. Clubul Internațional al Mării Negre este o organizaţie non-guvernamentală internaţională care a fost creată în 1992 la Odessa – Ucraina cu scopul de a aduce alături oraşele şi oamenii din zona Mării Negre. Din Clubul Internațional al Mării Negre fac parte: România, Ucraina, Republica Moldova, Rusia, Turcia, Grecia, Bulgaria, Abhazia şi Georgia.
Potrivit primarului municipiului Galați, Ionuț Pucheanu, care este și președintele Clubului Internațional al Mării Negre, prin intermediul acestui organism se încearcă atragerea de finanțări europene pentru dezvoltarea proiectelor comune din turism și infrastructură, respectiv, prin includerea Galațiului pe harta opririlor navelor de croazieră de pe Dunăre, dar și prin realizarea de lucrări de consolidare a Falezei Dunării de la Galați.
Proiecte pentru turism și infrastructură la malul Dunării
“Încercăm o colaborare transfrontalieră cu Varna, Bulgaria și urmează să demarăm proiecte comune, suntem destul de avansați în discuții și sperăm să le depunem până la finele anului. Este vorba despre proiecte pe partea de turism dar și de infrastructură. Despre turism, trebuie să vă spun că facem eforturi de aduce la Galați unul din terminalele Schengen, vorbesc despre terminal la nivel de ponton, astfel ca vasele de croazieră să poată opri și pasagerii să poată păși pe tărâm românesc, la Galați. APDM are un terminal dar acela nu este nici pe departe conform cu cerințele actuale. În prezent sunt două astfel de terminale la Tulcea, iar unul din ele ar trebui să ajungă la Galați cât de curând. Mai pot să vă spun că avem de o lună și jumătate de când am început discuțiile cu o companie de turism pentru ca Galațiul să fie un punct de oprire a navelor de croazieră. Deja au oprit, în ultimele luni, 5-6 nave, sper că gheața s-a spart și încet, dar sigur, cu eforturile Primăriei, Galațiul spre să devină un punct de atracție pe întinderea Dunării. Pasagerii ar putea vizita la Galați diverse monumente istorice, echipa Primăriei lucrează și la o hartă turistică ce va fi editată în termen de o lună, deja avem incluse 18 puncte de atracție turistică, de la Biserica fortificată Precista, Parcul Eminescu și Catedrala Arhiepiscopală până la Sinagoga Evreiască sau Palatul Episcopal. Tot pentru valorificarea turistică am alocat de la bugetul local 150.000 de lei pentru lucrări arheologice la Poarta Turcească și alte 250.000 de lei pentru Cavoul Roman, obiective pe care sperăm să le punem în valoare prin proiecte europene. Totodată sperăm să obținem o finanțare de 4,5 milioane de euro și pentru valorificarea turistică a Castrului Roman de la Barboși Tirighina, astfel încât Galațiul să revină acolo unde ne era locul pe când aveam aici peste 20 consulate.
Și din punct de vedere al infrastructurii lucrăm la proiecte, inclusiv la un proiect de accesibilitate a persoanelor cu dizabilități motorii de pe Faleza Inferioară pe cea Superioară, proiect care se va pune în parctică după finalizarea lucrărilor de consolidare a scărilor de la Faleză. Apoi, am decis să facem o monitorizare a dinamicii terenului de pe Faleza Dunării pentru că fostul studiu a fost realizat cu o monitorizare din satelit care din punctul nostru de vedere nu a reflectat realitatea. În plus, refacem studiul de fezabilitate privind consolidarea falezei, pentru că prețul inițial, de 80 de miloane de euro, mi se pare exagerat. Când vom avea toate cifrele vom vedea câți bani putem aloca de la bugetul local și câți putem atrage din alte surse, prin intermediul altor parteneriate, inclusiv Clubul Internațional al Mării Negre”, a declarat primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu.
Potrivit Nataliei Budescu, de la Asociația de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea Dunărea de Jos, în curând vor fi accesibile două importante surse de finanțare pentru materializarea proiectelor regionale, fiind vorba despre două linii de finanțare România-Moldova și România-Ucraina, ambele însumând un buget total de peste 155 de milioane de euro. Liniile de finanțare ar putea susține financiar inclusiv proiecte de infrastructură, precum consolidarea Falezei Dunării de la Galați sau realizarea punctelor de trecere Bac România-Ucraina (Orlovka- Isaccea și Ismail-Tulcea), proiecte dezirabile încă din 1998, de la înființarea Euroregiunii ‘Dunărea de Jos’, structură de cooperare transfrontalieră care cuprinde autorităţi din România (judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea), Ucraina (regiunea Odessa) şi Republica Moldova (raioanele Cahul şi Cantemir).
Prezent la reuniunea Clubului Internațional al Mării Negre, Emil Rapcea, consulul României la Odessa a punctat: “Această reuniune are o semnificație deosebită pentru că se desfășoară într-un context, la Marea Neagră, nu tocmai simplu, uneori tensionat, dar această apropierea pe care a determinat-o președinția executivă a Clubului Marea Neagră nu face decât să ne cunoaștem mai bine, să ne apropiem și să dezvoltăm un parteneriat dincolo de tensiunile care poate ar putea afecta mediul de la Marea Neagră. Pas cu pas lucrurile determină o mai multă încredere, înțelegere și prietenie”.
