Primăria municipiului Galaţi a făcut o achiziţie de servicii de monitorizare a falezei Dunării, în valoare de 130.000 lei, pentru prevenirea unor fenomene periculoase cum ar fi surpările, se arată într-o informare de presă transmisă de biroul de presă a municipalităţii.
Potrivit sursei citate, proiectul „Inspecţie tehnică a lucrărilor publice – zona faleza, municipiul Galaţi”, a fost atribuit firmei S.C. Proexrom S.R.L. Iași, achiziţionarea acestor servicii ajutând la depistarea din timp a apariţiei unor stări de degradare care ar putea fi periculoase şi ar oferi posibilitatea luării unor măsuri în timp real pentru stoparea lor.
,,În felul acesta ar putea fi preîntâmpinate fenomene precum cel care a avut loc la surparea de pe Faleza Superioară din zona Elice, denumit ,,falezogaura”. De asemenea, parametrii unor monitorizări de acest gen ar putea permite ulterior municipalităţii să scoată în evidenţă necesitatea obţinerii unor fonduri importante pentru realizarea unor lucrări ample de consolidare a amplasamentului”, se spune în informare.
În document se precizează că verificarea şi monitorizarea perimetrului se va face pe o perioadă de trei ani conform contractului, din momentul în care va fi dat ordinul de începere a lucrărilor.
Conform graficului de lucrări se vor efectua: studiul geotehnic, lucrări de foraj şi echipare piezoînclinometrică, analiza de stabilitate şi recomandări pentru măsuri de punere în siguranţă, verificare şi monitorizare a amplasamentului pe o perioada de trei ani cu o frecvenţă a măsurătorilor lunară pentru primele şase luni, urmând a se propune ritmul măsurătorilor până la trei ani în funcţie de rezultatele obţinute în intervalul de şase luni.
Primăria municipiului Galaţi a comandat Academiei Române, în urmă cu câţiva ani, un studiu în valoare de 347.000 lei, analiză care relevă fenomenul de tasare înregistrat pe faleza superioară a Dunării, dar şi motivele acestui fenomen.
,,Studiul Academiei Române indică, în decurs de doar o lună, o deplasare cu 10 mm a malului falezei, tasare care ar putea fi accelerată la orice ploaie torenţială serioasă”, a avertizat atunci Manole Stelian Şerbulea, specialist al Academiei Române, de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti.
Potrivit acestuia, cauzele apariţiei fenomenului de tasare a falezei Dunării sunt multiple: construcţia, din anii ‘60 şi până în prezent, a blocurilor de pe faleză pe un teren instabil, o umplutură pusă deasupra canalelor naturale de scurgere a apelor pluviale, natura instabilă a solului oraşului (loess), erodarea piciorului taluzului Dunării prin desele ieşiri din matcă ale fluviului care au inundat, în ultimii ani, faleza inferioară, dar şi calitatea slabă a lucrărilor de reabilitare a reţelelor de canalizare, realizate în perioada 2008-2011 prin proiectul european ISPA.
Totodată, studiul a indicat şi motivele pentru care, în urmă cu peste patru ani, pe faleza Dunării, s-a produs o surpare în carosabil, formându-se o groapă de mari dimensiuni. Groapa a fost botezată de gălăţeni “Falezogaura”, o ironie la adresa neputinţei autorităţilor locale de a astupa, în ani, tasarea, în ciuda milioanelor de lei cheltuite pentru acest lucru din fonduri publice: ,,Studiul a mai relevat şi faptul că gropa care a apărut pe faleza superioară a Dunării a fost provocată de surparea canalului colector vechi de zeci de ani”.
Din păcate, studiul nu propune şi măsurile de intervenţie pentru stoparea fenomenului de tasare de pe faleză, ci doar recomandă realizarea altor studii, amănunţite.
Autorităţile locale spun însă că au un proiect de consolidare a falezei, realizabil doar cu sprijinul Uniunii Europene având în vedere că lucrările sunt estimate la 100 de milioane de euro, dar pentru obţinerea unei astfel de finanţări, mai sunt necesare şi alte studii tehnice.
