Pe 17 noiembrie 1864, prin decret domnesc semnat de Alexandru Ioan Cuza, domnul Principatelor Române Unite, a fost înfiinţată Eparhia Dunării de Jos.
Înaltpreasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a oficiat ieri, o slujbă de pomenire a celor care au pus bazele Eparhiei, în prezenţa membrilor Permanenţi Consiliului Eparhial, a angajaţilor clerici şi mireni din cadrul Administraţiei Centrului eparhial, a elevilor seminarişti şi a unor credincioşi din municipiul de la Dunăre.
ÎPS Casian s-a rugat pentru odihna veşnică a domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi a soţiei sale, Elena Doamna, precum şi pentru Episcopul Melchisedec Ştefănescu şi urmaşii săi în scaunul arhieresc de la Dunărea de Jos, trecuţi la cele veşnice.
Episcopul care a ctitorit Eparhia Dunării de Jos este Melchisedec Ştefănescu, care a venit la cârma Eparhiei Dunării de Jos în 1864, mai întâi ca locţiilor, apoi ca episcop titular.
Eparhia cuprindea atunci judeţele Covurlui, Brăila, Ismail şi Bolgrad, iar după încheierea Războiului de Independenţă, la 1878, judeţele din sudul Basarabiei au fost cedate Rusiei.
Atunci, sediul Episcopiei s-a mutat la Galați. În 1879, eparhia primea, în schimb, judeţele Tulcea şi Constanţa. Pentru o scurtă perioadă de timp, Episcopia Dunării de Jos a administrat şi judeţele Durostor şi Caliacra din Cadrilater.
Din 1990, Episcopia Dunării de Jos cuprinde judeţele Galaţi şi Brăila. Pe 27 septembrie 2009, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la iniţiativa Preafericitului Patriarh Daniel, Eparhia Dunării de Jos a fost ridicată la rang de arhiepiscopie.
