“După cum știți deja, ne-am propus și spun eu că vom reuși să repunem Galațiul pe harta țării din punct de vedere al turismului și al istoriei”, a declarat, astăzi, primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu, participant la o conferință extroardinară de presă (foto 3) în care s-au făcut publice cele mai noi descoperiri arheologice realizate la Cavoul Roman (foto 1 și foto 2), descoperiri care conferă Galațiului un loc unic pe harta României în privința obiectivelor istorice.
După cum se știe, de anul trecut, Primăria Galați a decis să aloce 40.000 de euro pentru săpături arheologice menite să evidenţieze importanţa istorică a două obiective istorice – Cavoul Roman și Poarta de Han Turcesc – din oraș, în vederea accesării, pe viitor, de proiecte europene de valorificare istorică şi turistică a acestora. Lucrările arheologice realizate în acest an la situl arheologic “Cavoul Roman” din Galați au scos la iveală un mic tezaur, format din aur și pietre semiprețioase care transformă acest monument într-un obiectiv istoric unic în regiunea de S-E a României!
“Din păcate, nu prea știm de unde venim, noi ca istorie a Galațiului, drept pentru care am demarat de mai bine de un an o serie de lucrări arheologice care au început cu cetatea de la Tirighina și au continuat cu Cavoul Roman și poarta de Han Turcesc. La toate cele trei obiective s-au făcut importante descoperiri care relevă importanța arheologică și istorică a acestora. La Cavoul Roman și Poarta de Han lucrările arheoleogice s-au finalizat și urmează ca Primăria, în baza raportului întocmit de Muzeul de Istorie, să realizeze un studiu de fezabilitate pentru punerea în valoare a celor două obiective, după care vom face eforturi pentru atragerea de fonduri europene. Suntem siguri că vom reuși, deja pentru Castrul roman de la Tirighina am fost repuși pe lista proiectelor eligibile și așteptăm să fim declarați câștigători, așteptăm o finanțare de 5 milioane de euro”, a mai declarat primarul municipiului Galați Ionuț Pucheanu.
După cum se știe, situl arheologic Cavoul Roman a fost descoperit de arheologul Mihalache Brudiu, în 1974, în cartierul Dunărea din municipiul Galaţi, în timpul unor lucrări pentru construcţia de blocuri. În zona descoperirii au existat o serie de tumului distruși în anii ’60, de lucrările de sistematizare a orașului. Potrivit datelor arheologice din 1974, Cavoul Roman, un monument istoric funerar, a fost datat ca fiind din secolul al IV-lea după Hristos şi ca aparținând unui comandant roman de origine sarmată. După ce a fost descoperit în 1974 și au fost extrase din el mai multe artefacte arheologice, care se află la Muzeul de Istorie Galați, Cavoul Roman a fost acoperit cu pământ, deșeuri și chiar zgură provenită din combinatul siderurgic ArcelorMittal și a fost neglijat, timp de 43 de ani, de autorităţile locale. Mai mult în 1984, deasupra sa s-a instalat o platformă betonată pe care s-a amenajat un punct de colectare a gunoiului din cartier. “Din 1977 până în 1985 au fost elaborate nu mai puțin de trei proiecte pentru punerea în valoare a Cavoului Roman, dar nici unul din proiecte nu a fost materializat. Abia anul trecut au început lucrările arheologice finanțate de Primăria Galați, așa că se poate spune că visul lui Mihalache Brudiu a fost până la urmă îndeplinit”, a spus directorul Muzeului de Istorie, Cristian Căldăraru.
Un vis care nu doar că a devenit realitate, dar care, odată materializat, a răsplătit investiția Primăriei Galați – recent, săpăturile arheologice efectuate la Cavoul Roman au scos la iveală un mic tezaur compus din mai multe foițe de aur, decorate cu diverse modele geometrice și 20 de pietre semiprețioase, denumite almandine. Potrivit arheologului Gabriel Jugănaru, șef de șantier arheologic la Cavoul Roman, acest tezaur a determinat arheologii să concluzioneze că obiectivul este mult mai vechi decât se credea iniţial, acum fiind datat între jumătatea secolul al II-lea și jumătatea secolului al III-lea după Christos. Tot în cursul săpăturilor arheologice din acest an s-au descoperit mai multe cărămizi inscripționate cu simbolul flotei romane Classis Flavia Moesica, cărămizi datate ca fiind din secolul III după Hristos. Arheologii au mai descoperit și alte fragmente de obiecte (amfore, tencuială pictată) dar și câteva oase umane, porțiuni de femur și bazin, acestea urmând să fie analizate de specialiști pentru a se stabili dacă au aparținut unui bărbat sau unei femei.
