Primăria municipiului Galați speră că va obține o finanțare europeană prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 5 – “Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural” (măsura 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea Patrimoniului Cultural), pentru valorificarea istorică şi turistică a sitului arheologic Barboşi Tirighina. În acest scop, municipalitatea a alocat peste 305.000 lei pentru lucrări de cercetare arheologice ale zonei, lucrări realizate luna trecută de o echipă de specialişti din Galaţi şi Tulcea, coordonată de Florin Topoleanu, arheolog expert la Institutul de Cercetări Ecomuzeale Simion Gavrilă din Tulcea. Potrivit acestuia, în urma cercetărilor, s-au descoperit multe artefacte – monede din bronz şi argint, ceramică, ziduri ale cetăţii, locuinţe – despre care autorităţile locale speră să constituie un bun argument pentru eliberarea avizului Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii, fără de care nu se poate accesa proiectul european.
Amplasat la ieşirea din municipiul Galaţi, către Tecuci, situl arheologic Bărboşi – Tirighina cuprinde vestigiile castrului roman (ridicat pe ruinele unei cetăţi geto-dace), un castellum de pământ, două necropole romane, trei depozite de amfore şi aşezarea civilă din şesul Siretului. Tot în situl de la Barboşi a fost descoperit mormântul unui soldat roman, denumit “Innocens” – după inscripţia de pe fibula din aur descoperită în mormânt – despre care se crede că ar fi primul mormânt creştin din ţara noastră. De pe promontoriul Castrului Roman se poate vedea şi astăzi o privelişte superbă, atât a vărsării Siretului în Dunăre, dar şi a teritoriilor de peste Dunăre, din judeţul Tulcea, inclusiv munţii Măcinului. De altfel, datorită panoramei cuprinzătoare, castrul roman de la Tirighina a avut un rol deosebit în lupta de apărare, căci de aici, romanii supravegheau
“limes-ul” – frontiera provinciei de peste Dunăre, fiind un punct de legătură între “barbaricum” – lumea neromană – şi lumea romană, astfel că a devenit nu numai un bastion cu funcţii militare dar şi un punct economic deosebit pentru schimburi economice.
Castrul roman de la Barboşi-Tirighina este singura fortificaţie romană din stânga Dunării, din zona Dunării de Jos, motiv pentru care mai este numit de arheologi “Dobrogea de peste Dunăre”, datorită asemănărilor vestigiilor descoeprite aici cu cele din cetăţile din Dobrogea. Totuşi, faţă de cetăţile din Dobrogea, cea de la Barboşi-Tirghina a fost neglijată şi dsitrusă de-a lungul timpului, fiind folosită fie strategic – la războiul de Indepenenţă de la 1877 şi în cele două Răzbaoie Mondiale – după care zidurile cetăţii romane au fost folosite de localnici la construcţia de locuinţe., drumuri şi biserici din Galaţi, existând informaţii că şi singura biserică fortificată din oraş, Biserica Precista, de pe Faleza Dunării, are în ziduri bucăţi de piatră din castrul roman. Pentru redarea valorii istorice cuvenite, acum, autorităţile lolcale speră să obţină o finanţare europeană cu care să amenajaze sietul arheologic de la Barboşi Tirighina şi să construiască acolo şi un muzeu de sit.
