Cea mai complicată problemă cu care se confruntă Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați în asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre – dezinteresul părții bulgare pentru executarea dragajelor pe sectorul româno-bulgar, este discutată în Parlamentul European, după ce un număr de 15 europarlamentari români au adresat liderilor Parlamentului și Comisiei Europene o scrisoare deschisă despre problemele de navigație pe Dunăre. Scrisoarea a fost adresată și președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, comisarului pentru Transport, Violeta Bulc și președintelui Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European, Karima Delli. ”Vă adresăm această scrisoare deschisă pentru a veni în sprijinul stakeholderilor români din sectorul de navigație maritim și fluvial. Prin această scrisoare ne exprimăm îngrijorarea cu privire la neefectuarea operațiunilor de dragaj de-a lungul părții navigabile a Dunării dintre România și Bulgaria. Lipsa disponibilității de colaborare manifestate de partea bulgară în vederea remedierii acestei situații are consecințe grave asupra înregului sistem de transport european și asupra economiilor statelor membre”, se spune în scrisoarea europarlamentarilor români.
Aceștia afirmă că, în conformitate cu numeroasele documente ale Comisiei, inclusiv a ”Cărții albe – foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor”, din anul 2011, există două obiective cheie pentru sectorul de transporturi: 1) asigurarea unei infrastructuri competitive și 2) eliminarea blocajelor fizice și administrative. În acest sens dragarea, adică operațiunea de îndepărtare a aluviunilor în vederea curățării sectoarelor navigabile pentru a permite efectuarea transportului fluvial în condiții optime, reprezintă o activitate esențială în atingerea acestor obiective. „Deși și-au luat în repetate rânduri angajamentul să asigure o întreținere corespunzătoare a Dunării, autoritățile bulgare au eșuat lamentabil în atingerea acestui scop, blocând indirect accesul Cargo în și din Europa. Din acest motiv, industria românească a înregistrat pierderi semnificative care au rezultat din creșterea prețurilor operațiunilor de transport pentru produse agricole și materii prime, contribuind în aceleași timp și la reducerea activităților turistice în Delta Dunării. Nu în ultimul rând, lipsa predictibilității navigației interne a condus la redirecționarea transportului de mărfuri ce puteau fi transportate pe Dunăre către alte porturi europene, lărgind decalajul de dezvoltare dintre vest și est”, susțin semnatarii demersului în Parlamenul European.
În scrisoarea celor 15 europarlamentari români este subliniat faptul că lipsa dragajului nu este o problemă regională românească, ci în primul rând una europeană care afectează piața unică. Dunărea este unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, din lungimea căruia jumătate, adică 1100 km, străbate România. Dunărea reprezintă atât un punct de intrare în inima Europei, cât și un punct de referință de-a lungul mai multor axe strategice de transport.
Până în acest moment, autoritățile române, respectiv AFDJ Galați și Ministerul Transporturilor, au făcut numeroase încercări de a rezolva aceste probleme prin negocieri bilaterale. Acestea au încercat să-și abordeze omologii bulgari în mai multe ocazii, inclusiv la nivel european, printre altele pe parcursul zilelor TEN-T din Rotterdam în anul 2016. În final, autoritățile române au efectuat din proprie inițiativă și pe cheltuiala lor operațiuni de dragaj. Aceste încercări nu au condus însă la rezultate concrete, iar dialogul între autoritățile din România și Bulgaria a fost suspendat.
”Prin urmare considerăm că aceasta nu mai reprezintă o problemă bilaterală. Ca atare, intenția noastră este să ridicăm din nou această problemă la nivel european și să solicităm o intervenție promptă a instituțiilor europene în rezolvarea acestei chestiuni de mare importanță pentru sectoarele de transport și turism. Autoritățile române și stakeholderii sunt dispuși să inițieze dialogul și să susțină partea bulgară în îndeplinirea obligațiilor lor privind dragarea sectoarelor navigabile ale Dunării. Ne bazăm pe sprijinul dumneavoastră”, au conchis europarlamentarii români.
Scrisoarea este semnată de europarlamentarii Dan Nica, Ana-Claudia Țapardel, Ioan Mircea Pașcu, Doru-Claudian Frunzulică, Maria Grapini, Emilian Pavel, Răzvan Popa, Daciana Sârbu, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Damian Drăghici, Gabriela Zoană, Andi Cristea, Victor Boștinaru, Ramona Mănescu și Norica Nicolai.