Cimitirul „Eternitatea”, în Ruta Culturală a Cimitirelor Europene

0
433

Trei cimitire din ţară, între care şi Cimitirul „Eternitatea” din Galaţi, au aderat la Asociaţia Cimitirelor Semnificative din Europa şi fac acum parte din Ruta Culturală a Cimitirelor Europene.

Asociaţia Cimitirelor Semnificative din Europa (Association of Significant Cemeteries in Europe – ASCE) promovează importanţa cimitirelor din punct de vedere identitar, cultural, artistic şi religios, inclusiv prin includerea în Ruta Culturală a Cimitirelor Europene (European Cemeteries Route).

Totodată, calitatea de membru oferă şi oportunitatea de a beneficia de consultanţă în proiecte  cu finanţare europeană pentru restaurarea şi întreţinerea cimitirului sau pentru cercetare.

Ruta Culturală a Cimitirelor Europene este cel mai vizibil şi activ proiect al asociaţiei, premiat de Organizaţia Mondială de Turism a Naţiunilor Unite, un itinerar cultural dezvoltat încă din 2010 sub umbrela Institutului European pentru Rute Culturale.

Prin acest proiect, cimitirele îşi deschid porţile pentru turişti, vizitatorii având posibilitatea să găsească, într-un singur loc, arta, istoria, arhitectura, natura şi patrimoniul. Doar trei astfel de cimitire din România au aderat la Asociaţia Cimitirelor Semnificative din Europa:  Cimitirul „Eternitatea” din Galaţi,  Cimitirul Central din Cluj-Napoca „Hajongard” şi Cimitirul „Şerban Vodă” (Bellu) din Bucureşti.

Cimitirul „Eternitatea” a fost înfiinţat de Primăria Galaţi în anul 1865, are o suprafaţă totală de 22 de hectare şi numără 26.684 de morminte.

Cimitirul „Eternitatea” este şi locul unde s-au ridicat monumente în memoria eroilor români şi străini căzuţi pe câmpurile de luptă în cele două războaie mondiale, dar şi în Revoluţia din Decembrie 1989.

Cel mai impunător monument este Mausoleul eroilor, urmat de Monumentul eroilor români, Monumentul eroilor francezi şi Monumentul eroilor germani.

Printre personalităţile vieţii publice înmormântate în Cimitirul „Eternitatea” se numără: Charles Cunningham (1801 – 1860), fost vice-consul şi apoi consul al Regatului Britanic la Galaţi şi Brăila; Vincenzzo Fanciotti (1824 – 1886), care a contribuit la ridicarea Şcolii Comerciale „Alexandru Ioan Cuza” fiind cel care a oferit locul pe care va începe, în 1881, să se construiască localul şcolii; Gheorghe Fulger (1832-1899), primar al Galaţiului  între 1883 şi 1884; Ioan D. Prodrom (1867 – 1952), filantrop şi remarcabil om politic gălăţean, primar al oraşului Galaţi (1923-1925), senator, preşedinte al Camerei de Comerţ din Galaţi şi prefect al judeţului Covurlui;  Nicolae Mantu (1871 – 1957) unul dintre cei mai apreciaţi pictori români, promotor al strângerii de fonduri pentru construirea bibliotecii municipale (clădirea de astăzi a Teatrului Dramatic).

 

 

DISTRIBUITI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

seven + 7 =